fbpx
Learnity în Ziarul Financiar
August 30, 2021
Arta=ne^conventional;
March 17, 2022
Show all

Review: Strania poveste a lui Benjamin Button: filmul sau nuvela?

Jazz. Vom face o scurtă oprire la momentul nașterii lui, anii ’20. Niște Joe ”King” Oliver pus la radio pe fundal și în timpul rapidei treceri de la monotonia specifică sec. 19, la viața scandaloasă și rebelă post WWI: acesta e contextul în care F. Fitzgerald a scris nuvela “Strania poveste a lui Benjamin Button”. Opera face parte din volumul de povești ”Tales of the the Jazz age”, adaptarea cinematografică debutând în Decembrie, 2008 și avându-i pe Brad Pitt și pe Cate Blanchett ca actori în rolurile principale.

Ideea principală este simplă: cum ar fi viața unui om născut în ”circumstanțe stranii”, mai precis născându-se bătrân și petrecându-și viața întinerind? Ambele reprezentări ale conceptului sunt foarte emoționante și complexe, dar viziunile lor diferă substanțial.

Nuvela pune accentul pe atitudinea egocentrică a oamenilor din jurul lui Benjamin: personajele secundare sunt detașate de acesta emoțional, uitând complet de condiția lui și ignorându-i trăirile, mai puțin în momentele în care acestea se suprapun cu nevoile sau dorințele lor. Astfel, Benjamin ajunge să petreacă timp în principal cu persoane de vârsta lui, oricare ar fi aceasta în momentul respectiv, și nu menține nicio relație constantă pe durata vieții. De asemenea, spre deosebire de film, acesta întinerește și mintal, nu doar fizic.

Perspectiva cinematografică este mult mai emoționantă. Spre deosebire de nuvelă, filmul prezintă trăirea omului care este vizibil diferit de toți restul, omul care nu-si are locul în societate, prin intermediul tuturor personajelor, nu doar prin perspectiva lui. Cei din jurul lui Benjamin sunt foarte investiți emoțional în viața sa, iar conflictul se mută de la relația personaj/ lumea exterioară, la personaje/ trecerea ireversibilă a timpului. În termeni de estetică, filmul are multe elemente originale care se repetă cu scopul de a crea o continuitate a atmosferei generale, precum aceste scene scurte în care un bătrânel prezintă cele 7 moduri în care a fost lovit de fulger.

Temele generale sunt destul de diferite între poveste și film. Cea comună este religia, mai ales dihotomia Dumnezeu-Diavol de care se folosesc personajele pentru a-l descrie pe Benjamin, depinzând de context (și în film, dar și în nuvelă, personajele oscilează între a-l numi un miracol și a-l numi copilul diavolului). Dilema principală este cea a responsabilității și a maturității. Filmul pune un foarte mare accent pe asta, reprezentând responsabilitatea în funcție de vârsta mintală a personajului: mai întâi alcoolul, sexul și independența și mai apoi responsabilitatea față de alte persoane. Nuvela abordează diferit subiectul, responsabilitatea fiind în primul rând ghidată mai mult de statutul social decât de moralitate, iar exteriorizarea acesteia fiind reprezentată prin mariaj și educația primită. Filmul introduce două elemente centrale noi, mai precis simbolul uraganului și simbolul ceasului care merge invers (pentru a aduce morții războiului înapoi).

Personal, cred că Strania poveste a lui Benjamin Button este unul din puținele cazuri în care filmul bate cartea, probabil fiind o consecință a mulțimii de detalii (filmul are aproape 3 ore) și a atenției la efectele speciale și la interpretarea rolurilor. Este un film superb pe care nu pot să nu-l recomand.

Articol realizat de Ania Ziemba în cadrul Internship-ului de Media si Comunicare- Learnitellers

Sursa foto: www.empireonline.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *