REVIEW FILM: “Rosemary’s baby”

Dacă tot am ieșit recent din spooky season, m-am gândit că ar fi o idee bună să aduc un ultim omagiu filmelor horror, înainte să trecem la Home Alone și The Grinch.

Recent am avut ocazia să vizionez ”Rosemary’s baby”, în regia lui Roman Polanski (vezi “Once upon a time in Hollywood”, Tarantino). A nu fi confundat cu remake-ul din 2014, acest thriller psihologic a avut un mare impact cultural asupra genului ”art horror”, fiind adaptat după bestseller-ul omonim, scris de Ira Levin.

Acțiunea e plasată în 1965. Ne sunt introduși Guy și Rosemary Woodhouse, un cuplu de tineri care se mută într-o clădire faimoasă pentru trecutul întunecat. Locatarii apartamentului de langa ei, soții Castavet, sunt doi bătrâni plini de bani, excentrici, care invadează treptat viața tinerilor. Dacă la începutul relația dintre cele două familii se aseamănă cu una de prietenie, treptat aceasta se transformă în invadare totală a intimității lui Rosemary. După ce rămâne însărcinată, starea ei se înrăutățește gradual. Slabă și în pragul paranoiei, cu vecini intruzivi și cu un soț ignorant, Rosemary ajunge la concluzii înfricoșătoare legate de destinul propriului copil.
Elementul horror al filmului nu constă în scene pline de sânge sau o încercare eșuată de efecte speciale. Tensiunea construită până în ultimele 3 minute ale filmului este groaznic de apăsătoare, iar, ca spectator, empatizezi mult cu Rosemary, care se află la maximul de stupoare odată ce află adevărul în final.

Pentru cast-ul extrem de bine ales, fundalul sonor care completează perfect firul narativ și garanția că nu o să vă iasă din minte odată ce-l terminați, recomand tuturor ce citesc acest review să vadă acest film iconic.

Proiect creat de: Ioana Badea și Diana Radovanovici (ilustrație) în cadrul Redacției Learnity.