Oare cum ar fi să…

Alexandru Cechi

În primul meu an în Learnity am participat la un eveniment în cadrul căruia Luca, un antreprenor drag comunității și, de asemenea, un fost learnitaș, ne-a făcut un tur al sediului companiei sale, Creative Motion. Ca să fiu complet sincer, nu știam de ce mă duc acolo sau cu ce m-ar putea ajuta experiența, dar aveam o zi liberă și dorința de a face ceva, așa că, m-am dus curios, dar fără prea multe așteptări. 

A fost un tur fain. Sediul companiei era într-un subsol dintr-o clădire veche, care avea, totuşi, un aer contemporan dat de logo-uri moderne plasate pe fațadă. Am putut, în timp ce mă plimbam prin toate camerele posibile și imposibile (fiindcă atunci când te invită omu’ la el acasă, ai obligația să-i iei la puricat toate sertarele, nu?), să apreciez cât de plăcut amenajate erau toate încăperile, considerând spațiul restrâns. Toți pereții aveau ceva special: unii erau colorați, alții aveau tablouri vii colorate, iar toate acestea erau dublate de un aer plăcut, răcoros, venit din holul principal, aspecte potrivite perfect contextului de firmă mică din centru. După ce am cutreierat toate încăperile, am ajuns cu toții într-o cameră cu un videoproiector, unde Luca urma să ne țină o prezentare despre ce făcea firma sa.

Activitatea principală a acesteia suna ceva de genul: oricine avea o idee de afacere putea să vină la agenția lui, iar cei din cadrul companiei ajutau la dezvoltarea ei, ca, într-un final fericit, să poată fi lansată pe piață. Mi s-a părut fascinant conceptul și compania și am ținut-o minte pentru momentul în care aș fi vrut și eu să-mi pornesc o afacere. Mai mult decât firma lui și cu ce se ocupa aceasta, mi-a rămas destul de bine în minte Luca, fondatorul ei, drept „băiatu’ de business” pe care știam că l-aș fi putut apela oricând la nevoie.

Acum, trecem pe repede înainte un an mai târziu. Între timp, după o tabără de vară minunată, după cursurile din primul meu an Learnity, care au lăsat un impact profund asupra mea și, în special, datorită oamenilor faini pe care i-am întâlnit în comunitate, am decis să rămân și un al doilea an în Learnity. Relevant pentru poveste este cursul de RPA (Robotic Process Automation), la care am participat în anul respectiv (suna pompoasă denumirea, dar, în principiu, e un curs despre cum să faci roboți digitali pe o aplicație numită UiPath). Important nu a fost cursul propriu-zis, ci faptul că era ținut de Luca, de care eu uitasem în mare parte până să văd că el e profesor.

Înainte să înceapă cursul, treceam, în viața mea personală, printr-o perioadă de ideație. Îmi propusesem, după ce am văzut un video cu un inventator japonez, ca în fiecare dimineata, timp de 30 de zile, să scriu pe o foaie timp de 5 minute, toate ideile de business care îmi veneau în minte, urmând ca la sfârșit să mă uit prin ele și să mă apuc de cea mai relevantă. Zis și făcut, am trecut prin acea lună cu chiu cu vai (în unele zile ajungeam să scriu câte o singură idee), iar la sfârșitul lor rămăsesem cu una foarte faină, care suna ceva de genul: ”vreau să creez o comunitate de adolescenți interesați de IT care să construiască soluții digitale sau roboți pentru business-uri care au nevoie de proiecte ieftine și rapide, adolescenții implicați învățând mai multe despre IT prin aceste proiecte”. Asta fusese una din cele mai bune idei pe care le avusesem până atunci și eram extrem de motivat să mă apuc de ea. 

Motivație? Aveam. Vreo idee de unde să o apuc? Nu. Așa că, după o perioadă lungă de ”bun, acum ce?” şi, știind că nu am cum să încep așa ceva de unul singur, m-am dus la doi dintre prietenii mei interesați în programare și i-am întrebat dacă vor să se implice și ei în proiect. Evident, răspunsul a fost un mare da, iar apoi, așa cum începe orice proiect mișto de grup, ne-am văzut la o cafea. Acolo am detaliat puțin ideea și am stabilit următoarea întâlnire, unde urma să ne gândim ce și cum vrem să facem la nivel practic. Nu mai făcusem așa ceva până atunci, şi astfel am ajuns să născocim un plan destul de naiv: „Deci, facem noi o competiție online, aducem toți liceeni interesați de IT din România, găsim sponsori și, apoi, facem o comunitate cu toți. O să iasă așa de bine!”. 

Evident, nu aveam nicio idee cum să facem asta, așa că am ajuns să ne gândim: „hmm, cine ne-ar putea ajuta să ne dezvoltăm ideea?”. Aici apare Luca. Îmi amintisem de Creative Motion și de scopul firmei lui, le-am zis colegilor mei că „știu eu un băiat”, mi-am luat inima-n dinți și i-am dat un mesaj în care l-am întrebat dacă i-ar plăcea să ne vedem la o cafea. Deja mă luau transpirațiile gândindu-mă cum o să decurgă conversația, cum să-l conving să mă ajute din pură compasiune (bugetul de liceeni neangajați nu ne permitea o sesiune de ideație plătită), ce m-aș face dacă ar zice nu… Mintea mea era complet plină. Din fericire, gândurile mele bune au fost ascultate de univers, iar el a acceptat să ne întâlnim și să discutăm. 

Aşa că am ajuns în ziua întâlnirii, l-am luat pe unul din colegii de afacere, i-am prezentat ideea lui Luca, iar răspunsul lui a fost unul la care nu m-aș fi așteptat vreodată: ”Bună ideea, dar tu știi ce facem noi la Creative Motion?”.

Și uite așa, lumina reflectoarelor s-a întors spre noi, iar discuția s-a transformat într-un pre-interviu în care ne era prezentată în detaliu compania lui, a cărei viziune pornise de la o premiză similară cu a noastră, din care eu am plecat șocat în cel mai pozitiv mod. În final, am stabilit să mă văd eu cu Luca la un interviu de cunoaștere, fiindcă m-a intrigat maximum oportunitatea de a lucra într-o astfel de companie, neştiind până atunci că există aşa ceva. Se pare că, eu eram un “perfect fit”, iar pe scurt, am ajuns să fiu angajat la firma lui în calitate de Community Manager, care a fost și este în continuare, primul meu job, de care sunt foarte mândru. Îmbină frumos dorința mea de a învăța lucruri noi și abilitățile de comunicare pe care le am. În plus, făcând parte dintr-un mediu de business mereu schimbător, am ocazia să-mi dezvolt constant aptitudini noi, în funcție de nevoie, lucru care pe mine mă atrage.

A fost o experiență fascinantă de la început până la sfârșit pe care mă bucur din tot sufletul că am avut-o, fiindcă a venit la pachet cu niște lecții importante. Am învățat din toată experiența să verbalizez și să-mi pun în practică ideile care mă interesează, am învățat cât de importantă este adaptabilitatea la mediu, și, nu în ultimul rând, am învățat să mă gândesc la contextul mai larg pentru a-mi construi propriile oportunități, pe care, mai apoi, să le sesizez. Sunt foarte recunoscător pentru Learnity, pentru Luca și pentru toate lucrurile care m-au adus în punctul ăsta.

Take your chances, people! 

-Alex