Admirația mea merge către Mișu

Azi vă vorbesc despre un adolescent care îmi este foarte drag. Îl cheamă Mișu și stă în sectorul 1, destul de departe de liceul la care învață. Se trezește în fiecare dimineață la 06.00, fără prea mult chef de ore. Știe că îl așteaptă încă o zi în care din șase materii îl interesează maxim două. Dacă are ghinion va avea și un test surpriză la română unde ar trebui să reproducă pe de rost comentariul din caiet al operei Baltagul.

Oricum ar arăta ziua lui, abia așteaptă să plece și să lucreze la noul lui proiect. De fapt, are mai multe proiecte în derulare pentru că îi place să exploreze cât mai multe interese. Ieri, de exemplu, a creat o melodie. A scris versurile pe baza gândurilor care-l frământă în ultima perioadă. Peste două zile va învăța împreună cu alți prieteni cum să realizeze o vestă cu semnalizator pentru motocicliști, ca posibil business de viitor. Nici partea de arte nu îi e străină. Cochetează cu designul interior (tocmai și-a reamenajat camera), cu desenul și cu teatrul. A avut o reprezentație chiar acum 3 săptămâni.

Ce îmi place mie cel mai mult la Mișu e că e foarte dornic să se dezvolte și să aibă un impact, atât în viața sa, cât și în a celorlalți. Nu îi e frică să spună ce gândește și încearcă tot timpul să ajute lumea să vadă și alte perspective. De exemplu, o altă pasiune în care investește citind cât de mult poate este psihologia. I-ar plăcea să studieze poate chiar neuroștiința deoarece e fascinat de cum funcționează mintea umană. Și-a propus să lucreze la o cercetare care vrea să găsească corelația dintre starea de bine și gradul de conștientizare a sinelui.

Pentru Mișu sunt foarte importante și relațiile cu cei din jur. Ține mult la prietenii săi și încearcă cum poate să aibă o relație foarte bună și cu părinții lui. Crede că e foarte fain să lucrezi în echipă și să îi respecți pe cei din jur, să-i tratezi corect. Poate de aceea este implicat și ca voluntar în diverse proiecte și organizații. Nu-i place să stea degeaba.

Cei mai mulți din jurul lui îl consideră pe Mișu un ciudat. E puțin cam diferit, ce-i drept, dar lui nu-i e teamă de asta. Nu-și pune problema că nu e ”în rândul lumii” ci se întreabă mai de grabă ce le lipsește celorlalți. Îl doare că cei mai mulți oameni pe care-i cunoaște dau înapoi la primul ”NU”, sau că își pun diverse măști pentru a fi acceptați. El e autentic și nu se dă în lături de la ce își propune.

Iubesc perseverența lui în a testa limitele pentru a se cunoaște pe sine și lumea în care trăiește. Cel mai frică îi e să nu fie liber…să facă ce visează. Îi e frică să se lase condus de turmă sau să facă alții alegeri pentru el. Momentan se ține tare și își apără granițele, chiar dacă și eu și părinții și profii îi spun des ce să facă.

Îmi place când mă întreabă de ce sau când îmi spune nu. Ai putea zice că e aroganță. Ei bine nu e. Mișu e doar unul dintre rebelii cu o cauză. Face sau nu face ceva nu pentru că se crede mai cu moț. Nu vrea să fie diferit de dragul teribilismului. Vrea sa creadă în ce face și ce zice. Vrea să înțeleagă o acțiune, nu să o reproducă. Vrea să facă bine. El își respecta valorile și visele chiar dacă sunt diferite de ale celorlalți. Merge pe drumul lui cu încredere chiar dacă-i bate vântu-n față.

Celorlalți rebeli cu o cauză vă spun ca voi sunteți, de fapt, Mișu. Și în cazul în care căutați un loc de pus amprenta, comunitatea Learnity și-a deschis porțile. Credem în idei și acțiuni diferite, contra curentului, care aduc valoarea ție sau altora. Poți fi oricât de diferit, atât timp cât asta înseamnă să ai un impact pozitiv.

Căutăm Rebeli cu o cauză până pe 19 iunie. Completează acest form și ne auzim la telefon :)